TRADUCERI AUTORIZATE-Informatiile prezentate pe acest site au scopul de a veni in ajutorul romanilor de pretutindeni.

       Limba germana  apartine grupului vestic al limbilor germanice. Formeaza împreuna cu neerlandeza un continuum dialectal.

Limba germana este vorbita ca limba materna de majoritatea populatiei în Germania, Austria, Elvetia, Luxemburg si Liechtenstein, în estul BelgieiÎn plus, limba germana este vorbita de un numar destul de mare de colonisti germani în SUA (cca 45 milioane de etnici germani dintre care 6,1 milioane utilizeaza germana ca limba materna), Canada (2,5 milioane de etnici germani dintre care 300 mii vorbitori nativi de germana), Mexic (90 mii vorbitori ca limba materna), Argentina (1,5 milioane de persoane cu descendenta germana dintre care 350 mii folosesc germana ca limba materna), Uruguay (40 mii de etnici germani, inclusiv 10 mii vorbitori de germana ca limba materna), Brazilia (cca 5 milioane de etnici germani dintre care 900 mii vorbesc germana ca limba materna), Paraguay (250 mii vorbitori ca limba materna, Chile (cca 150 mii de etnici germani dintre care 20 mii vorbitori nativi de germana), Namibia (30 mii vorbitori ca limba materna Rusia (450 mii vorbitori ca limba materna), Kazahstan (350 mii vorbitori ca limba materna) si Australia (cca 1 milion de etnici germani dintre care 200 mii mai ramîn vorbitori nativi de germana).

Dialectele sunt considerate membre ale limbii germane.

Din motive de izolare geografica  si din motive economice, limba germana a avut initial o multitudine de dialecte care s-au dezvoltat aproape independent. Din cauza ca pe teritoriul Germaniei de azi au existat multe state mici, nu a existat pentru mult timp nici o forta care sa actioneze pentru unificarea sau standardizarea Germanei.

Germana înalta (Hochdeutsch) în sensul de germana standard s-a format în sec. XVI-XVII în baza dialectelor intermediare (Mitteldeutsch) între germana de sus si cea de jos.

Germana înalta (Hochdeutsch) – totalitatea urmatoarelor limbi si dialecte: limbile germana standard, idis si luxemburgheza, dialectele din zona centrala si de sud a Germaniei, dialectele vorbite în Austria, Liechtenstein, Elvetia, Luxemburg, Tirolul de sud (Italia), Alsacia si Lorena (Franta), Belgia, Polonia, SUA, Rusia, România, Danemarca, precum si mai multe tari din America de sud si din sudul Africii.

Germana este limba oficiala în Germania, Austria si Liechtenstein, una din limbile oficiale în Belgia (alaturi de neerlandeza si franceza), Elvetia (împreuna cu franceza si italiana) si Luxemburg (împreuna cu franceza si luxemburgheza), precum si limba oficiala regionala în regiunea autonoma Tirolul de Sud din nordul Italiei (alaturi de italiana). Pîna în 1990 a fost si una dintre limbile oficiale ale Namibiei (alaturi de afrikaans si engleza; din 1990 este limba nationala). Totodata, germana este una dintre cele 3 limbi de lucru ale Comisiei Europene (alaturi de franceza si engleza), una dintre cele cinci limbi de lucru ale Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei si una dintre cele sase limbi oficiale ale OSCE.

Sursa oficiala : http://ro.wikipedia.org

       Potrivit unui studiu realizat la scara globala exista 6,912 limbi si dialecte cunoscute.Cele mai multe dintre acestea apartin tarilor sin Asia si Africa.

      Cea mai cunoscuta dintre acestea este limba Engleza intrucat este utilizata ca prima limba de circulatie internationala de cei mai multi dintre locuitorii lumii.

       Pe acelasi loc insa, se gaseste si Chineza ,acest loc fiind dat  de numarul mare de vorbitori nativi.

          In ceea ce priveste Franceza , aceasta este perceputa ca o limba la fel de importanta si in cele mai multe dinte cazuri ocupa locul doi in topul limbilor studiate in scolile Europene,dupa Engleza.Importanta lingvistica este determinata pe de o parte de mediul cultural si pe de alta parte de  factorii economici si politici,

Bogata în sinonimie, plina de dulceata chiar daca o folosim în dialecte, ea ramâne graiul dulce al românilor si mai ales celor plecati pe pamânt strain. Limba româna contine un cuvânt fara a putea fi tradus, fara corespondent în oricare alta limba, si anume cuvântul „DOR”.  Este un cuvânt compus din doar trei litere dar cuprinde toata starea sufleteasca ce ne cuprinde atunci când tânjim dupa locurile natale, dupa chipul celor dragi. Se spune ca, pentru fiecare locul natal reprezinta un mod de încarcare a bateriilor. Uite ca, pornind de la limba româna ajung la mici divagatii. Nu de mult , discutând cu o amica, aceasta m-a atentionat ca au aparut modificari în gramatica noastra. (Dictionarul DOOM al Academiei Române, Editia a II a revazuta si adaugita, 2005). Nu stiu, dar am ajuns parca noi sa ne dam dupa cei agramati, nu invers. Nu voi uita câte exercitii de gramatica am strabatut pentru a nu gresi: astfel „nici un” si „nici o”  se scria separat reprezenta adjectiv pronominal negativ sau, dupa caz, pronume negativ. Acum, acestea se scriu într-un singur cuvânt. Sau, litera  î , în interiorul cuvântului se scrie cu î din â si doar la sfârsit  sau început de cuvânt se scrie cu î obisnuit. Odata, la o teza de româna am primit nota 9 în loc de 10 pentru ca scrisesem în interiorul cuvântului litera â în loc de î. Acum, aceasta greseala nu mai este valabila. La fel s-ar putea vorbi de forma verbului „a fi” la prezent – sînt  - care acum , corect este „sunt”. Si cu dictionarele se lucreaza mai greu. Spre exemplu, cele de editie mai veche, respecta ortografia  veche si spre a gasi un cuvânt cu noua orografie….. te descurci mai greu.  Asta este……

Totusi, sa tinem cont de „Îndreptarul ortografic” prezent, care stabileste pentru fiecare caz în parte cum trebuie a scriem. Unirea Tarilor române într-un singur stat a fost substantial ajutata de faptul ca toti românii vorbesc la fel. Mereu s-a pus întrebarea în care parte a Tarii se vorbeste adevarata limba romîneasca?.  Traind în locuri diferite, în împrejurari deosebite, în legatura cu alte populatii oamenii ajung sa nu vorbeasca la fel. De aici au aparut dialectele. Aceasta este situatia actuala peste tot si în primul rand la noi. Românii s-au putut întelege totdeauna unii cu altii, iar astazi deosebirile dialectale sunt tot mai putine si mai neimportante.  Analfabetismul dispare ai, chiar daca oamenii stau pe loc, vine limba literara la ei, prin ziare, reviste, carti, radio si televiziune. S-ar putea deci spune ca adevarata limba româna este limba literara, care câstiga tot timpul teren asupra variantelor populare. Adevarata limba româna se vorbeste peste tot unde o vorbesc românii. S-au scris numeroase studii precum „Circulatia cuvintelor”, „Cuvintele cele mai folosite”, „Cuvinte de sezon”, „Expresii si locutiuni”,…..toate urmarind acelasi scop: corectarea si exprimarea corecta. Orografia româneasca este fonetica, adica scrierea încearca sa reproduca exact, cu ajutorul literelor, ceea ce se pune din gura cu ajutorul sunetelor. Dar, apar schimbari de vocabular o data cu evolutia societatii. Astfel, pronuntam „ fast fud” dar se scrie  „fast food” sau pronuntam urarea „uikind placut” (parc? nici nu stiam sa scriu asa cum pronuntam) dar în scris redam „week-end „ (si aici…. care stie forma corecta).  Sau  este „cul” (forma corecta scrisa „cool”). Apar multe mutatii si în folosirea numeralului cardinal în loc de numeralul ordinal. Mereu auzim forma „sunt în anul doi….” în loc de „anul al doilea”.  Eram instruiti la scoala ca, atunci când scriem la literatura, numeralele cardinale (cifrele) se scriu în litere si doar la matematica se scrie cifra propriu zis.   Cred ca am scapa de greseli daca am folosi cuvintele traditionale.  Am încercat sa trec în revista si aici multe schimbari cu care ne întâlnim frecvent. Trebuie totusi sa fim atenti la modificarea necontenita a normelor ortografice care nu poate aduce decât deruta în mintea adultilor, caci copii se pot deprinde mai usor cu ele. Pentru a evita  anarhia în scriere, suntem obligati sa respectam cu totii normele în vigoare, chiar daca, la intervale nu prea mici, ele sufera unele modificari.

SI TOTUSI…………..GRAMATICA

Sau

 CAPCANELE LIMBII ROMÂNE

              Asa am conceput sa încep aceasta noua rubrica, parafrazând poezia lui Adrian Paunescu, „si totusi…iubirea”,

              Ca elevi, la scoala, fiecare dintre noi a iubit în mod special o materie: unii geografia, altii istoria, matematica, desenul, sportul sau muzica. Eu am fost atrasa de limba româna, mai precis de gramatica. Gramatica este parca o matematica; are regulile ei  se impune continuitate în materie si este indispensabila în viata. Cand eram studenta, la Filologie, decanul de an, care ne preda orele de gramatica, mereu ne spunea aceasta gluma: „Gramatica este ca si Femeia- Daca nu te tii de  ea, te lasa”.

            Mereu am auzit aceasta observatie: „ce nevoie am eu de gramatica în viata, ….banii conteaza.”  Dupa cum vorbim, ne exprimam oral sau în scris, totul reflecta pregatirea noastra. Ca si la ciocolata: învelisul de staniol ne sugereaza un interior rafinat. Mai nou, o data cu deschiderea granitelor catre Europa si lumea întreaga, tare cautate sunt dictionarele de limbi straine care, oricât de practice ar fi, oricât ar crea automatisme de exprimare, lacunele în materie de gramatica ne tradeaza. Se aminteste de timpurile verbelor, de verbele auxiliare, de concordanta timpurilor. Veti spune ca românii plecati dincolo au învatat spaniola sau italiana din mers. Atunci însa când este vorba de limba scrisa…. este mai greu.

           Sa revenim însa la limba româna. Voi începe cu multe exemple: În orasul meu, cel mai mare spital are la intrarea pe toate sectiile placuta rosie pe care scrie mare „ESIRE”. Ma tot întreb cum a fost posibil ca un agramat sa fie colaboratorul acestui anunt. 

         Vom încerca sa vorbim acum despre gradele de comparatie.Folosirea gradelor de comparatie la unele adjective care au sens superlativ, nu îsi au sensul. Ele nu suporta gradele de comparatie. Si încep cu exemple: la emisiuni TV auzim mereu despre activitati cu caracter social, facându-se afirmatia:”Va fi foarte benefic”. Ori stiut este ca, adjectivul  benefic nu are gade de comparatie. Sau:  expresia „sunt foarte disperati”. Si acestea sunt numai câteva din zecile de asemenea greseli.

      Vorbind mai în gluma, mai în serios despre greselile întâlnite în jur referitor la constructiile gramaticale, macar un pic mai îndreptam unele exprimari gresite.

      Este arhi cunoscuta expresia pe care o întâlnim în tren  „Nu va aplecati în afara” sau  în autobuz „Avansati în fata”. S-a spus ca si Eminescu a folosit în „Luceafarul” constructia „Cobori în jos” dar el a folosit-o în poezie, cu buna stiinta.

      Atunci când suntem pusi în situatia de a scrie o cerere, folosind limba scrisa, apar greseli care nu sunt spre lauda noastra. Multi nu stiu cum se întocmeste o cerere, sau cum si unde se dateaza o scrisoare. Chiar…… cine mai scrie astazi scrisori?   Veti spune. Ei bine, pe messenger apar asemenea abreviatii încât pur si simplu se poceste limba româna. Stil telegrafic, incorect, expresii care nu ne onoreaza. La multe facultati s-a introdus ca proba si gramatica. (un exemplu- Academia de Politie.) Eu zic ca este un lucru bun, altfel nu se mai consulta „Cum scriem si cum pronuntam corect”. Despre acest lucru a vorbit si Ion Creanga, când aminteste de gramatica lui Traznea, coleg de scoala. Tare ne amuzam cînd si la emisiunea lui Gainusa sunt pomeniti agramatii si când apar în topul „Rusinica”. Si regretatul Profesor George Pruteanu lupta pentru limba româna corecta în cunoscuta emisiune „Doar o vorba sa-ti mai spun”. Gramatica are ca rol si nu ne facem de râs oriunde am fi, sa selectam cuvinte (sinonime)care sa transmita exact ceea ce simtim si dorim sa comunicam. De aceea în Biblie se aminteste: „mai întâi a fost CUVÂNTUL”. Cuvântul, combinatie de vocale si consoane, transmit vibratii, care la rîndul lor, comunica energii pozitive sau negative. Limba româna este plina de sinonimii, si totusi întâlnim la tot pasul „Fast food”, „Week end placut”, …  Nu sunt împotriva neologismelor dar ar fi mai potrivit sa gasim  cuvântul adecvat din vocabularul limbii noastre. Atât pentru acum. 

Buna ziua. Buongiorno.

Salut. Ciao.

Ce mai faci? Come sta?

Bine, multumesc. Bene, grazie.

Cum va cheama? Come si chiama?

Ma cheama Mi chiamo ______ .

Încântat de cunostiinta. Piacere di conoscerla.

Va rog. Per favore.

Multumesc. Grazie.

Cu placere. Prego.

La revedere. Arrivederci.

Ajutor! Aiuto!

Buna dimineata. Buongiorno.

Buna ziua. Buongiorno.

Buna seara. Buonasera.

Noapte buna. Buonanotte.

Politia! Polizia

Stai! Hot! Fermati! Ladro

Am nevoie de ajutor. Ho bisognio di aiuto

Este o urgenta. È un’emergenza

M-am pierdut. Mi sono perduto

Mi-am pierdut bagajele. Ho perduto la borsa

Mi-am pierdut portmoneul. Ho perso il portafoglio

Sunt bolnav. Sono malato

Sunt ranit. Sono ferito

Am nevoie de un doctor. Ho bisogno di un dottore

Pot sa folosesc telefonul tau / dvs.? Posso usare il tuo telefono?

Inainte Prima. Innanzi.

Dimineata .Mattina.

Mâine dimineata. Domani mattina

Dupa-amiaza Pomeriggio.

Seara Sera

Noapte Notte.

Minut(e) Minuto(i).

Ora(ore) Ora(e).

Zi(le) Giorno(i).

Saptamâna(saptamâni) Settimana(e).

Luna(luni) Mese(i).

An(i) Anno(i).

Astazi Oggi.

Ieri Ieri.

Mâine Domani.

Saptamâna aceasta Questa settimana.

Ultima saptamâna Ultima settimana.

Saptamâna viitoare Prossima settimana

Ianuarie Gennaio

Februarie Febbraio

Martie Marzo

Aprilie Aprile

Mai Maggio

Iunie Giugno

Iulie Luglio

August Agosto

Septembrie Settembre

Octombrie Ottobre

Noiembrie Novembre

Decembrie Dicembre

Cum ajung la _____ ? (orase) Come si arriva a ______ (come si ariva)

Cum ajung la _____ ?

…gara? …alla stazione ferroviaria? (ala sta?ione feroviaria)

…statia de autobuz? …alla stazione dell’autobus? fermata?(X)

…aeroport? all’aeroporto? (X)

…centru? …in centro? (X)

…hotelul _____ ? …all’albergo ____ / all’hotel ___ (X)

…consulatul Român? …al consolato Rumania (X)

strada strada

La stânga. Giri a sinistra

La dreapta. Giri a destra

Stânga sinistra

dreapta destra

înainte diritto